Dacă iubeşti, mărturiseşte! Spune-i persoanei iubite dorul ce i-l porţi, cântă-i din frunză şi dă-i o căpşună. Bate-i la poartă, cheam-o până la fântâniţa de pe uliţă, ajut-o cu plasele, sun-o când e obosită, spune-i bună dimineaţa intr-un mesaj, iart-o când e agitată, pup-o că ţi-e dragă.

De ea te-ai îndrăgostit căci era mândra care ştia să se poarte cu capul sus, cu spatele drept, cu împletitură răsucită şi cu brâu cu flori peste cătrinţă. De ce de ea? Căci nu avea teamă de gura lumii când ziua în amiaza mare ieşea cu iia la plimbare, la o promenadă în centrul urbei, fără a lua în seamă moda vremurilor contemporane.

Multe s-au spus despre iie ca şi purtătoare de simbol, ca şi măiestrie în execuţie, ca şi operă de artă, cu multă şi măruntă migăleală. Însă ce nu se spune, că nu-i frumos (de ce, nu se ştie) de rolul indirect al acesteia: acela de a atrage peţitorul potrivit. Să nu ne gândim acum la modelele specific mini-jup care sunt ultimul răcnet în materie de lipsă de comoditate în rândul cântăreţilor etno ai zilelor noastre, ci mai degrabă la modelele imbricate, încărcate, acoperite ale cămeşilor lungi, prinse cu dibăcie de o fotă grea şi o cingătoare în talie. De ce oare atâta îmbrăcăminte scotea în evidenţă tânăra în rândul flăcăilor? Fiindcă, datorită măiestriei execuţiei modelului, iia era şi un dispozitiv de estimare a talanţilor fetei: răbdarea, truda, creativitatea, ingenuitatea, speranţa şi încrederea în frumosul nemuritor; e ca şi cum, nonşalant, ea îţi spune: "Nu am timp de tine, tinere de însurat - Eu am un câmp de bumbac de pictat cum îmi vrea sufleţelul aşadar, iarna asta scoate-mă de lângă gura sobei, cu lampa cu gaz alături de te crezi în stare ... dacă poţi". De este uşor impresionabilă de un joc neserios al vreunui fante, ea are de pierdut - iia ei e identitatea ei : pe cât de simplu modelul, pe atât de fadă personalitatea, ori sărăcuţă fata, şi pe cât de umplut de prea multe zorzoane, pe atât de zgomotoasă mintea, ori răsfăţată duduia. O iie frumoasă, care îi face cinste fetii, se cade să aibe mereu o poveste în spate, o jucăuşă copilă, un mănunchi de aţe şi un şirag de flori, continuitate şi finalitate. Îşi cunoaşte portul, îşi cunoaşte mersul, îşi cunoaşte geometria şi îşi cunoaşte măiestria - fata care se cunoaşte de la o poştă că poate face dintr-o cârpă mănuşi dantelate şi din neom aduce la iveală omul; fata care ştie ce vrea.

Nu trupuşorul contează aşa tare la un costum popular; mai ales că în trecut, fetele mai slăbuţe erau şi bolnăvicioase din fire. Alea zdravene erau râvnite tocmai pentru că puteau, la o adică, sparge şi lemne dacă e musai şi puteau duce o sarcină grea fără scâncete si dureri de cap. Se prea poate să nu se fi întâmplat întocmai, ochii să fi zburat după vreuna mai mititică, dar degrab se întorceau că nu sunt naivi să rămână aţintiţi prea mult la goliciunea firii unei fiinţe plate. Cert însă e că nu mama le făcea veştmintele - cu încă cinci plozi după fusta ei, de unde timp - aşadar domniţa avea mână liberă la cusut. De ştii ce îţi doreşti, execuţi; de nu ştii, afli; de nu vrei să afli, baţi pasul pe loc în bătătura mamei şi ridici praful până la Sfântu' Aşteaptă.

Aşadar, nu doar modele frumos aşezate pe pânză se pot percepe dintr-o iie minunat executată, ci şi o minte frumos aşezată pe umeri, o basma frumos aşezată pe cap şi un suflet mare frumos aşezat în trupuri. Frumuseţea iiei reflectă frumuseţea purtătoarei şi bucuria acesteia de a încânta privirea. Bucuria ca, în curând, să îl întâlnească pe cel pentru care îşi pune inima din iie la înaintare.

de Luminița Caplea

DSC_0120
Fotograf: Luminița Caplea

Slavă Bunului Dumnezeu pentru că am ajuns în această duminică să sărbătorim doi ani de Grup Psaltic. Am avut bucuria să ajungem la Găvojdia, unde am dat răspunsurile la Sfânta Liturghie. După, Părintele ne-a invitat la el acasă, la masă. Și ce bunătățuri ne-a mai dat... . De la masă am plecat să vedem Bisericuța Centrului  de psihiatrie pentru adulți, după care am poposit la Centrul de Plasament pentru a sta de vorbă și a întâlni copii minunați.

Țineți aproape, mâine vom reveni cu un articol în care vom aduce mai multe detalii, după care în următoarele zile va apărea și un mic interviu în ziarul Lumina (varianta online) ce i l-am luat Părintelui de acolo.